2.8.

e ziua mea.
nu stiu ce ar trebui sa insemne 28 si nici cum ar trebui sa fie, stiu doar cum ma simt eu. am 28 de ani si iubesc viata. inca am goluri in stomac dimineata cand simt miros de pamant umed sau seara cand vad un soare apunand pe o cladire veche. cred inca in iubire. iubirea nebuna e visul la care nu am renuntat. nu mai caut motive pentru fericire, ci ma bucur sa o simt fara sa ma intreb de unde vine. nu am teama. nu am graba. iubesc la fiecare pas si dansez in fiecare zi.

am 28 de ani si astazi tot ce simt e o infinita multumire. ii multumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat, dar mai presus de toate ii multumesc pentru ca mi S-a dat El. nu mai exista goluri cand sufletul e plin de El.

ii multumesc pentru familia mea, pentru ca am cea mai buna sora din lume, pentru ca am prieteni de-o viata si prieteni care abia au aparut sa-mi umple viata, oameni pe care ii iubesc si care ma fac sa ma simt iubita. ii multumesc ca sunt sanatoasa si ca in fiecare dimineata ma trezesc insetata de viata. ca uneori ma trezesc stransa in brate si ca mana mea nu ramane in cautare.

ziua mea este ultima zi de iarna. 5 februarie. inceputul asta atat de frumos nu poate fi decat primavara!