se apropie ora cand se schimba foaia. cunosc prea bine scena. citesc, recitesc, inteleg, incep sa tremur, nu ma mai straduiesc sa imi retin lacrimile si ma ridic repede sa ajung la baie. ma scurg pe un perete si plang ghemuita pana cand lacrimile imi onduleaza varfurile parului. ma ridic. ma uit in oglinda la machiajul meu distrus si ma mir inca o data ca sunt atat de proasta.
ieri am iesit din birou si m-am trezit urcand o scara, apoi apasand pe clanta usii care mi-a aparut in fata. acoperisul cladirii mi s-a asezat ud si l-am urmat, ca sa vad ce-a mai ramas din toamna orasului. mi-a fost frig si n-am avut nici cea mai palida idee ca as putea sa ma arunc. sunt ok. stiam eu ca la varsta mea e prea tarziu sa fiu emo. degeaba mi-am vopsit unghiile negre!
azi nu ma voi mai duce pe acoperis. ma voi intoarce in birou si voi rade cu fetele.
si ce daca ninge! nici nu-mi pasa ca s-au impodobit brazii in vitrine! luminitele sunt becuri! nu simt nimic si sunt atat de fericita ca nu simt. ani la rand am trait cu teama ca intr-o zi nu voi mai simti Craciunul. e pentru prima data cand traiesc una dintre cele mai dense temeri ale mele cu toata bucuria. oricum, mi-e foarte clar ca de ce mi-e teama cu siguranta nu voi scapa, ultimele zile mi-au indesat demonstratii pe gat, deci ce bucurie mai mare pot sa inchipui acum decat sa imi traiesc teama si sa mi se rupa?
ce bine ar fi...
m-a inselat/ mi se rupe
iubeste pe alta/ mi se rupe
sunt singura de Craciun/ mi se rupe
m-am trezit langa un strain/ mi se rupe
nu te mai iubesc/ mi se rupe
the one nu exista/ mi se ruuuuuuuuuuuuuuuupe!!!
ma gandesc ca va veni o zi in care nu ma voi mai teme de nimic.
ascultam aseara Directia 5 - De ce. cat am suferit ascultand melodia asta acum cativa ani... numai eu stiu. erau zile cand nu mai credeam ca exista maine si nici altul in afara de "el". el de atunci. l-am iubit si l-am uitat. asa ca zambesc. trebuie doar sa-mi amintesc de toate zilele fara maine pe care le-am trait si de toate zilele de maine in care am fost fericita, ca sa stiu ca toate trec in viata asta care pe toate mi le ofera in dar.
da, o sa ma mai duc la baie sa plang, rezemata de un perete, apoi o sa imi sterg fata in oglinda si o sa ies razand.
ieri am iesit din birou si m-am trezit urcand o scara, apoi apasand pe clanta usii care mi-a aparut in fata. acoperisul cladirii mi s-a asezat ud si l-am urmat, ca sa vad ce-a mai ramas din toamna orasului. mi-a fost frig si n-am avut nici cea mai palida idee ca as putea sa ma arunc. sunt ok. stiam eu ca la varsta mea e prea tarziu sa fiu emo. degeaba mi-am vopsit unghiile negre!
azi nu ma voi mai duce pe acoperis. ma voi intoarce in birou si voi rade cu fetele.
si ce daca ninge! nici nu-mi pasa ca s-au impodobit brazii in vitrine! luminitele sunt becuri! nu simt nimic si sunt atat de fericita ca nu simt. ani la rand am trait cu teama ca intr-o zi nu voi mai simti Craciunul. e pentru prima data cand traiesc una dintre cele mai dense temeri ale mele cu toata bucuria. oricum, mi-e foarte clar ca de ce mi-e teama cu siguranta nu voi scapa, ultimele zile mi-au indesat demonstratii pe gat, deci ce bucurie mai mare pot sa inchipui acum decat sa imi traiesc teama si sa mi se rupa?
ce bine ar fi...
m-a inselat/ mi se rupe
iubeste pe alta/ mi se rupe
sunt singura de Craciun/ mi se rupe
m-am trezit langa un strain/ mi se rupe
nu te mai iubesc/ mi se rupe
the one nu exista/ mi se ruuuuuuuuuuuuuuuupe!!!
ma gandesc ca va veni o zi in care nu ma voi mai teme de nimic.
ascultam aseara Directia 5 - De ce. cat am suferit ascultand melodia asta acum cativa ani... numai eu stiu. erau zile cand nu mai credeam ca exista maine si nici altul in afara de "el". el de atunci. l-am iubit si l-am uitat. asa ca zambesc. trebuie doar sa-mi amintesc de toate zilele fara maine pe care le-am trait si de toate zilele de maine in care am fost fericita, ca sa stiu ca toate trec in viata asta care pe toate mi le ofera in dar.
da, o sa ma mai duc la baie sa plang, rezemata de un perete, apoi o sa imi sterg fata in oglinda si o sa ies razand.
3 comentarii:
dar ce-ar fi sa te duci pana la baie, sa te uiti in oglinda si sa-ti spui "nu merita nici macar o lacrima" si sa vii imediat inapoi pusa pe glume?
cred ca ar fi mai bine... noi te sustinem...
eu nu iti dau acelasi sfat ca Iuli din simplul motiv ca eu cred in puterea lacrimilor asa ca plangi pana nu mai stii de tine, la un moment dat tot te ridici de jos (atunci cand se termina lacrimile)
fa ceea ce simti si va fi bine!
PS: Craciunul nu sunt brazii impodobiti sau luminitele de pe strada.. so ai dreptate cand zici ca ti se rupe de ele ;)
uite ce am gasit pt tine :D
Vărsător (21.01-19.02)
Planeta dominantă: Uranus, planeta convulsiilor şi ciudăţeniilor.
Animalul sacru: ornitorincul
Personalitate: Vărsătorii sunt cele mai ciudate fiinţe de pe Terra, ceea ce explică frecvenţa mărită cu care sunt răpiţi de marţieni. Nu se ştie totuşi dacă aceştia îi selectează doar pentru a le studia anomaliile sau fiindcă îi consideră o specie înrudită. Oricum, este ceva în neregulă cu ei, deoarece au idei stranii, reacţii imprevizibile şi fac totul pe dos faţă de restul omenirii. Se spune că sunt deschişi la nou, le place să experimenteze şi au o fire independentă. Asta înseamnă că dau banii pe prostii de care n-a mai auzit nimeni, adera la cele mai fistichii diete sau curente religioase şi îi doare în cot de părerea celorlalţi. În plus, sunt deosebit de agitaţi, ceea ce nu este bine, căci excesul de energie le permite să-şi pună în practică proiectele utopice şi iniţiativele anarhiste. Prietenii îi suportă maximum două ore, iar rudele lor migrează în alte cartiere. Cât despre dragoste, Vărsătorilor nu le este prea clar ce înseamnă ... !
Meseria potrivită: futurolog, revoluţionar, guru, vânzător de gogoşi.
Pizza magică: Napoletana.
Medicamentul norocos: sedativele.
Trimiteți un comentariu