Ca nu e ea cea care iti ramane dimineata pe perna.
Si ca nu ea iti joaca pe sub pleoape
doi pasi pe iris, unul pe inima.
Ca nu e ea primul tau vis
si nici ultimul.
Pentru ca undeva in orele drumului tau
minutarul a ramas blocat.
Ca nu e ea coltul tau cu iarba
verde ca raiul,
cu miros de piele umeda.
Ca nu e ea si nu va fi.
Ca stii ca e nedrept si dureros si ca ai vrea sa poti schimba ceva
Sa alungi din tine adierea cea vinovata si dureroasa
Ca imbratisarea unui ciulin.
Asta-i raspunsul pe care nu i-l vei da niciodata
celei care te va intreba,
vazandu-te pierdut,
Pe unde ratacesti?
Ce trist ti-e secretul copilule, pacatule, vantule, iubitule,
Asfaltule
- amestec de bitum si pietris-
pe care nici ciulinii nu cresc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu