"ca un copil astept dimineata,
pana la lacrimi mi-e draga viata.
si-orice splendoare ma doare,
ma doare aceasta floare,
si-aceasta zi. aceasta zi
ce maine nu va mai fi.."
o melodie pe care nu stiu cati o cunosc. din copilaria mea.
nu cred ca este vreun cantec in care sa ma regasesc mai mult. trista sau fericita, vesela sau melancolica, primavara sau toamna, cand o aud imi aduc aminte de mine, de ceea ce sunt, de ceea ce am ramas, de cea ce traieste. de cea ce simte.
surioara mea mi-a zis ca citind blogul meu i-a venit in minte melodia asta.
......................................................................................................................................................
nu stiu ce legaturi s-au activat in sufletul ei, dar daca ele intr-adevar exista, daca ceea ce scriu aminteste catusi de putin de un copil care iubeste viata, atunci inseamna ca am reusit sa pun aici, in randurile astea, o parte din mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu